Atractii in zona

Rezervatia Mlastina Harman

Aceasta rezervatie face parte din categoria siturilor naturale botanice, aici rezistand, datorita conditiilor topoclimatice si hidrologice, endemisme de specii relicte glaciare.

Pe substratul format de pietrisuri si nisipuri se dezvolta o turba eutrofa de circa 1 m grosime. Printre numeroasele specii de plante care se regasesc aici, unele au coborat din regiunile mai nordice sau mai inalte in timpul perioadelor glaciare, au gasit conditii asemanatoare, favorabile lor, astfel ca au ramas aici si dupa indulcirea climatului si topirea ghetarilor. Ele au rezistat zeci de milenii, caci topoclimatul specific depresiunilor intramontane a fost prielnic: frecvente si intense inversiuni termice, in timpul carora temperatura aerului ajungea chiar sub - 30 gr. C, ingheturile putandu-se atfel mentine aproape 9 luni pe an, in perioada septembrie-mai.

Pe cuprinsul rezervatiei de la Harman au fost identificate pana in prezent peste 150 de specii relicte, dintre care unele de valoare stiintifica mondiala. In complexele cele mai umede se dezvolta bumbrezul, iar alaturi de el jimia, un endemic pentru Depresiunea Barsei, localizata doar in complexele mlastinoase de la Harman si Prejmer. Tot aici gaseste conditii de dezvoltare daria, relict glaciar care atinge la Harman cel mai sudic punct din lume.

Pe alocuri se gasesc tufe de Cladium mariscus, un alt relict glaciar cu un areal interesant: Eurasia, nordul Americii, sudul Africii si Australia. Printre alte elemente nordice, care la Harman au arealul cel mai sudic din Europa, se pot enumera: Swertis perennis, Primula farinosa, Seseria coerules, Calamagrostis negleta (specii boreale). Pe malurile paraielor din aceasta rezervatie se gaseste Ligularis sibirica f. araneess, specie boreala-eurasiatica, raspandita in special in Siberia. In arealul mlastinilor mai apar exemplare de Molina coerulea, Triaphorum latifolium, Gentiana neumonate, G. cilicta, Drossera anglica, Utricularia vulgaris.

Rezervatia este relativ recent protejata, iar suprafata initiala a fost redusa prin drenajele efectuate. Starea actuala a rezervatiei este nesatisfacatoare, datorita drenajului efectuat in anii '60-'70, dar si din cauza pasunatului intensiv care s-a extins pana la marginea ochiurilor de apa, ducand la disparitia unor specii precum: Schoenoplectus setaceus L. Palla, Callitriche verna L., Orchio incarnata L., etc.

Primavara pot fi admirate frumoasele lalele pestrite:


Rezervatia Dealul Lempes

Complexul Dealul Lempes se incadreaza in categoria rezervatiilor botanice. Acest complex constituie o componenta tipica a mediului natural original din Depresiunea Brasovului.

Vegetatia reprezinta, prin asociatiile xerofile formate in postglaciar, acea componenta a mediului pentru care aceasta arie a fost declarata rezervatie naturala botanica. Alaturi de aceasta, in functie de roca, expunere si sol, culmea este acoperita cu paduri de esente diferite.

Pe versantul estic se dezvolta padurea de gorun, in asociatie cu jugastru, care acopera si creasta dealului. Pe versantul nordic al dealului, padurea este mai bine dezvoltata, iar in interiorul ei sunt diseminate exemplare de tei, carpen si paltin de camp. Pe versantul vestic, mai inclinat, predomina padurea de fag cu rare exemplare de brad, inlocuita, acolo unde plantele sunt mai domoale, cu padurea de carpen. Suprafete apreciabile sunt ocupate cu plantatii de pin negru, in care apar puieti de fag, gorun, paducel, salba moale si salba raioasa. Pe versantul sudic si sud-estic, versant prelung pe care se afla speciile ce fac obiectul ocrotirii, cenozele componente pajistilor contin plante xerofile stepice. Se gasesc din abundenta doua specii de colilie, paius, rogoz pitic, la care se asociaza alte specii xerofile cum ar fi Koeleria gracilis, Stachis recta, Hyancithella leucophaea, Echium rubrum etc.

Arboretul este bine dezvoltat pe toti versantii si este format din paducel, salba moale, salba raioasa, sanger, corn, lemn cainesc, alun etc. 
In plantatiile de pin negru cu mojdrean, pe versantul estic, se observa o regenerare a cenozelor stepice. Aici se dezvolta bine colilia, rogozul pitic, paiusurile, majoritatea lor fiind specii stepice si calcofile. Este remarcabila prezenta ruscutei in toate aceste cenoze - o specie tipic heliofila, un element stepic-continental.

In poienile de pe versantul estic, in compozitia floristica a cenozelor de pajisti se dezvolta ochiul sarpelui rosu, stanjenei, zambila salbatica etc. Pe marginea padurii apar numeroase exemplare de frasinuta, porumbar, migdal pitic etc.

La acest bogat registru floristic se adauga si o fauna diversa, cu exemplare ocrotite de sorecar comun, acvila pitica si cerb.

sursa text: Primaria Harman